Casa noastră – de Octavian Goga

Poezie publicată în anul 1903 în revista Luceafărul, ediţia de la Budapesta

 

Trei pruni frăţini, ce stau să moară,

Îşi tremur’ creasta lor bolnavă,

Un vânt le-a spulberat de vârfuri

Un pumn de fire de otavă.

Cucuta creşte prin ogradă,

Şi polomida-i leagă snopii…

Ce s-a ales din casa asta

Vecine Neculai al popii!…

 

 

De pe pereţii –ngălbeniţi,

Se deslipeste-n pături varul,

Şi pragului îmbătrânit

Începe-a-i putrezi stejarul;

Iar dacă razele de soare

Printre şindrile facu-şi cale,

Văd sporul pânzei de păianjen

Şi –nfiorate mor de jale.

 

 

Cum dorm acum de mult pierdute

Sub vreascurile stinse-a vetrii

Poveştile-nşirate seara

De-atâtea cuscre şi cumetri;

Cum tremură cenuşa aspră,

Ce-nfioraţi îmi par cărbunii

De vraja care-o mai păstrară

Din câte povesteau străbunii…

 

Înfipt în meşter-grindă, iată-l,

Răvaşul turmelor de oi;

Şireagul lui de crestături

Se uit-atât de trist la noi.

Îmi duce mintea-n alte vremi

Cu slova-i binecuvântată.

În pragul zilelor de mult

Parcă te văd pe tine, tată.

 

Şi parc-aud pocnet de bici

Şi glas stăruitor de slugă

Răsare mama-n colţul şurii,

Aşază-ncet merindea-n glugă…

Înduioşată, mă sărută

Pe părul meu bălan, pe gură :

„Zi Tatăl nostru seara, dragă,

Şi să te porţi la-nvăţătură!”…

 

Şi uite-mi trec pe dinainte

În rânduri- rânduri toate cele:

Oraşul înnegrit de fumuri

Şi toate plânsetele mele.

Cum m-am facut apoi cuminte

Cu vremea ce înainta,

Şi m-am trezit pe nesimţite

Că-mi zice satul „Dumneata…”

 

Şi câtor strigături la joc

Ţineam cu glasul meu ison,

De câte ori am spus povestea

Lui Alexandru Machedon.

Şi ca un cântec, cum s-a stins

Frumoasa mea copilărie –

Şi dragostea de două veri

Cu fata popii Irimie…

 

Cu valul vremilor ce curg

Atâtea cântece s-au dus,

Şi valul vremilor ce curg

Atâtea cântece-a răpus…

Eu vă sărut, păreţi străbuni,

Pe varul alb, scobit de ploaie…

…………………………………………

De ce-ţi ştergi ochii cu cămaşa,

Ori plângi, vecine Niculaie?…

 

 

foto : www.gov.ro

 

 

 

Haine online

Comments are closed.