Producerea stolonilor de capsuni

Alegerea si pregatirea terenului pentru plantatiile de capsun producatoare de stoloni

 Capsunul ramane o provocare pentru multi iubitori de gradina si pentru multi cultivatori care doresc sa-si rotunjeasca veniturile, dar si pentru a face rotatia culturilor atunci cand este nevoie. Trebuie sa stim cateva reguli ca sa putem cultiva capsuni, iar daca invatam sa producem si stoloni vom putea vinde si la alti cultivatori care doresc sa produca. Capsunul prezinta un interes economic si alimentar deosebit datorita potentialului mare de productie, nu am auzit de producatori de capsuni care sa iasa in pierdere, ba dimpotriva.

Terenul destinat pentru infiintarea plantatiilor de capsun producatoare de stoloni , trebuie sa fie fertil , reavan , bine drenat , de tipul aluviunilor . Se recomanda ca premergator plantarii capsunului . terenul respectiv sa fie cultivat cu legume sau cu plante prasitoare , pentru distrugerea buruienilor perene. Terenul se desfunda la adancimea de 40- 45 cm , cu 2- 3 luni inainte de plantare , ocazie cu care se administreaza in sol 40 – 45 t gunoi de grajd , 250 – 300 kg de superfosfat si 180 – 200 kg sare potasica la ha.Dupa desfundare , solul se marunteste cu discul si se niveleaza prin grapare repetata.

Pregatirea materialului saditor.Pentru infiintarea plantatiei mama pentru producerea de stoloni de capsuni, se folosesc stolonii recoltati din camp , de pe plantele in varsta de 1 cel mult 2 ani , acestia au un potential de crestere mai mare si asigura o inalta productivitate si vigoare. Trebuie sa avem grija ca stolonii folositi la infiintarea plantatiilor mama de capsun sa fie liberi de virusuri sau alte boli , vigurosi si sa aiba rozeta formata de 3 – 4 frunze dezvoltate si un mugure central sanatos , precum si un sistem radicular bogat. Inainte de plantare , stolonii se fasoneaza . scurtandu-se radacinile la 5 – 6 cm lungime , dupa care operatie se face mocirlirea. Astfel pregatit , rasadul este bun pentru plantare.

Pichetarea terenului si plantarea. Suprafata destinata infiintarii plantatiei mama de capsun se parceleaza si se picheteaza. Marcarea randurilor se face prin picheti de lemn, de 30 – 40 cm lungime , care se bat la capetele parcelei , aliniati si distantati la 100 – 120 cm unul de altul. Pentru plantare se folosesc sarme gradate , ce indica distantele intre plante pe rand , care in acest caz trebuie sa fie de 40 – 45 cm. Plantarea se face in luna august sau la inceputul lunii septembrie si mai rar in perioada de primavara. La plantare trebuie urmarit ca intr-o parcela sa se planteze un singur soi. In cazul in care se planteaza 2 – 3 soiuri , acestea se despart prin poteci largi de 2 m , pentru a preveni amestecarea soiurilor. Pentru a asigura o buna prindere la plantare se recomanda ca aceasta lucrare sa se execute pe timp racoros , noros , dupa o ploaie sau in teren cu suficienta umiditate. Plantarea rasadului se face dupa aceeasi tehnica ca si in cazul culturii capsunului pentru fructe , avand grija ca mugurele central sa fie deasupra nivelului solului , stiut fiind faptul ca plantarea mai la suprafata , ca si cea mai adanca , nu asigura prinderea normala a plantelor.Dupa plantare , rasadul se uda bine , apoi se trage tarana uscata in jurul plantelor pentru a reduce evaporarea apei din sol.

Lucrarile de intretinere dupa plantare si in anii urmatori. Prin lucrarile de intretinere se urmareste mentinerea solului in stare de afanare , pe o adancime de 5 – 6 cm , cat si distrugerea buruienilor prin  prasile si plivit repetat. Pentru mentinerea umiditatii din sol la plafonul de 70 – 75% din capacitatea de camp este necesara folosirea irigatiei in plantatiile de capsun.In timpul perioadei de vegetatie se fac 3 – 4 udari , cu 250 – 300 m cubi de apa la ha , pentru o udare. Pentru asigurarea fertilitatii solului din plantatiile mama se aplica ingrasaminte in fiecare an , incorporandu-se in sol cate 100 – 120 kg de N , 60 – 70 kg de superfosfat si 160 – 180 kg de sare potasica la ha , astfel :

– toamna se incorporeaza in sol , la adancimea de 10 – 12 cm , ingrasaminte cu fosfor si potasiu.

-primavara , inainte de pornire in vegetatie , se administreaza 1/3 din doza de azot , dupa inceperea stolonarii se aplica din nou 1/3  din doza de azot . iar restul dupa recoltarea stolonilor.

Pentru stimularea emiterii radacinilor si inradacinarii stolonilor de capsuni se recomanda si 2 – 3 ingrasari suplimentare , cu must de gunoi. Pentru protejarea culturii de capsun impotriva gerurilor mari , toamna , dupa incetarea vegetatiei , se face mulcirea cu paie sau frunze. Mulciul se ridica din plantatie primavara ,inainte de pornirea in vegetatie a capsunului , cu care ocazie plantele se curata de frunze uscate si se indeparteaza stolonii ce au ramas peste iarna. Solul se afaneaza la adancime de 10 – 12 cm. Dupa ce plantele au pornit in vegetatie se indeparteaza , pe masura ce apar , toti lujerii florali. O lucrare de mare importanta in cultura capsunului pentru producerea de stoloni este dirijarea acestora catre mijlocul intervalului : operatia de executa cu ajutorul unei greble de lemn , cu dinti inalti si rari. Combaterea bolilor si daunatorilor din plantatiile de capsun pentru stoloni , se face dupa aceleasi norme ca si in plantatiile pentru producerea de fructe. In perioada de vegetatie se face controlul repetat al plantatiei pentru depistarea plantelor infestate de virusuri sau boli de carantina , care se scot si se ard. De altfel se recomanda ca plantatiile mama sa fie infiintate numai cu material liber de viroze.

 Recoltarea , clasarea , pastrarea si ambalarea stolonilor de capsuni. Recoltarea stolonilor de capsuni din plantatiile mama se face mecanizat sau manual.Cand se face manual , rozetele se smulg din pamant cu radacini , impreuna cu filamentele respective. In cazul in care lucrarea se executa mecanizat , se foloseste in acest scop fie o prasitoare sau un cultivator cu cutite spatulate , avand fixate lateral doua cutite disc , fie un plug special care disloca stolonii si-i lasa la suprafata solului. Stolonii se aduna in cosuri si se transporta la locul de sortare. Rasadul de calitatea I se foloseste la infiintarea plantatiilor pentru producerea de fructe , iar cel de calitate inferioara se repica pentru fortificare. Pentru plantarea de vara a capsunului , stolonii se pastreaza , dupa recoltare , in camere frigorifice. In acest scop , stolonii se fasoneaza astfel :

– se indeparteaza frunzele , ramanand numai cate o portiune de 2- 3 cm din petioluri , iar radacinile se scurteaza la 6 – 7 cm lungime.Astefel pregatit , materialul se imbaiaza intr-o solutie de Kaptan , in concentratie de 0,250 – 0,300 % si se introduce apoi in pungi de polietilena, care dupa umplere se inchid cu ajutorul unor agrafe speciale.

Pungile cu stoloni se aranjeaza in lazi , care se stivuiesc in camere frigorifice astfel ca intre peretii depozitului si stivele de lazi sa ramana un spatiu liber de cel putin 0,5 m , necesar pentru efectuarea controlului in timpul pastrarii. Pastrarea stolonilor in camere frigorifice se face la temperatura de – 1 … – 2,2 grade C. Se considera ca stolonii se pastreaza bine daca pe acestia exista cristale mici de gheata , iar mugurele terminal este turgescent. Pungile in care apare mucegaiul se scot din depozit . se arunca plantele atacate . iar cele gasite sanatoase se aseaza din nou in pungi, dupa ce au fost tratate cu Kaptan si se introduc la pastrare. Transportul stolonilor la distante mici se face cu mijloace auto , in  ladite , dupa ce li s-au mocirlit bine radacinile , fara o ambalare speciala. La distante mari . stolonii se transporta in dube frigorifice . In lipsa acestora , stolonii se pot transporta cu autocamioane obisnuite sau in vagon. In asemenea cazuri , stolonii se ambaleaza cu atentie in ladite de 30 – 35 cm lungime , 15 – 18 cm latime si inaltime de 15 – 20 cm. Stolonii bine mocirliti , se aseaza in ladite cu radacina la radacina. Intre radacini se aseaza muschi maruntit , umectat si tratat cu formalina 0,3%.Deasupra stolonilor se pune de asemenea un strat de muschi maruntit , umed si dezinfectat , gros de 3 – 5 cm.

In imaginile de mai jos, dl. Frank Oakes, din regiunea Colllier County, o regiune in zona de sud a Statelor Unite ale Americii, uda cu furtunul de apa, inclusiv si noaptea pentru a preveni inghetul. Asta se intampla pe 22 ianuarie 2009, au fost cateva nopti mai geroase si a ajutat periodic, din ora in ora, cu furtunul de apa , udand a mentinut o temperatura usor mai ridicata ca cea de afara, un microclimat unde nu au inghetat plantele.

Foto :  www.craftylittlegnome.com

www.flori-cultura.ro

Foto : 4, 5 si 6  by DAVID ALBERS, Daily News

Share

Comments are closed.