Producerea drajonilor de zmeura | Tehnica culturii la zmeur

Pregatirea terenului si a materialului saditor pentru plantatiile mama producatoare de drajoni.

Zmeurul se înmulţeşte prin drajoni, butaşi de rădăcină şi despărţirea tufelor. Drajonii se obţin în plantaţiile specializate (10.000 – 14.000 plante/ha), înfiinţate şi întreţinute corespunzător unor plantaţii elită. După doi ani dintr-o astfel de plantaţie se obţin 150.000 – 200.000 de drajoni înrădăcinaţi bine. Analiza solului este necesară inainte de înființarea plantatiei. pH-ul optim este de 6,5 dar zmeurul se poate cultiva în condiții bune și la un pH între 6 si 7. Daca acesta nu este corespunzator, se poate face o corecție prin aplicarea amendamentelor. Potasiul, fosforul și magneziul se administrează concomitent cu pregatirea terenului înainte de plantare, iar îngrășămintele cu azot se aplică la cateva saptamani de la pornirea în vegetație. Plantatiile mama de zmeur trebuie amplasate in zona cu peste 750 de mm precipitatii atmosferice si unde nu sunt calduri prea mari. Terenurile pentru plantatiile mamade zmeur trebuie sa fie bine adapostite si sa aiba un sol fertil, usor, reavan si bine drenat. Cu 2- 3 luni de zile inainte de plantare terenul se desfunda la adancimea de 50- 60 de cm. O data cu desfundarea se incorporeaza in sol cate 40- 50 tone de gunoi , 300- 400 de kg superfosfat, 150- 200 kg sare potasica si 2- 3 tone de var la hectar. Atunci cand plantarea zmeurului se face toamna , imediat dupa desfundare, terenul se marunteste si se grapeaza , iar pana la plantare se aplica 1- 2 prasile dupa necesitati. Pentru plantarile de primavara terenul desfundat ramane negrapat. Cu cateva zile inainte de plantare terenul se niveleaza si se afaneaza usor cu ajutorul grapelor si a discurilor. Se face apoi parcelarea si pichetarea. Materialul destinat plantarii se fasoneaza, scurtand tulpina la 20 de cm si inlaturand radacinile vatamate. Dupa fasonare, drajonii de zmeur se mocirlesc si apoi se planteaza in camp.

Pichetarea si plantarea. Plantarea drajonilor este bine sa se faca primavara imediat dupa topirea zapezii. Distantele de plantare pentru zmeur in plantatiile mama sunt de 3 metri intre randuri si de 0,5 si 0, 6 metri pe rand. In vederea plantarii se fac gropi de 25- 30 de cm adancime si latime, apoi se trage in groapa pamant reavan si se face in mijlocul acesteia un mic mamelon, deasupra acesteia se aseaza drajonul, cu radacinile rasfirate cat mai uniform in asa fel incat coletul sa fie la nivelul solului, peste radacini se trage pamant reavan si marunt , apoi se calca cu piciorul. Trebuie avut grija ca drajonii sa nu fie plantati prea adanc intrucat prinderea va fi foarte slaba, mai ales cand solul este umed si rece. Dupa plantare drajonii se uda, dand la fiecare cate 5- 6 litri de apain care s-a adaugat must de gunoi de grajd, gunoi proaspat de animale.

Lucrarile de intretinere, ingrasare si irigare. Lucrarile solului incep primavara prin afanarea acestuia la adancimea de 8- 10 cm. In timpul veriise executa prasile de cate ori se simte nevoia, la 5- 6 cm adancime, pentru a mentine solul afanat si curat de buruieni. Toamna solul de pe intervale se lucreaza la adancimea de 12- 15 cm, dupa ce au fost recoltati drajonii. Aplicarea ingrasamintelor in plantatiile mama de zmeur incepe chiar din primul an. In acest scop prin luna iunie se ingrasa plantatia cu must de gunoi de grajd in amestec cu 3- 4 parti de apa, sau cu ingrasaminte chimice lichide. Una din formulele de amestec ar putea fi : la 100 de apa se dizolva 500- 600 de grame de superfosfat, 30- 40 de grame de sare potasica si 20 – 30 de grame azotat de amoniu. Ingrasamintele lichide se dau in copci facute in jurul plantelor , cate 3- 4 litri la fiecare. In anii urmatori  cantitatile de ingrasaminte care trebuie administrate in plantatiile de zmeur sunt urmatoarele:

Pentru soluri cu feritilitate buna

Gunoi de grajd – 15- 20 de tone/ ha

Ingrasamant complex 15-15-15;  – 180- 200 kg/ ha

Pentru soluri cu fertilitate mijlocie

Gunoi de grajd – 30- 35 de tone/ ha

Ingrasamant complex 15- 15- 15;  – 250- 270 kg/ ha

Pentru soluri cu fertilitate slaba

Gunoi de grajd  – 50- 60 de tone / ha

Ingrasamant complex 15- 15- 15 ; 300- 320 kg/ ha

Gunoiul, ingrasamintele cu fosfor, cele cu potasiu si 1/ 3 din cele cu azot se administreaza toamna dupa recoltarea drajonilor, cu prilejul mobilizarii solului. Restul din doza de ingrasaminte cu azot se da 1/ 2 la inceputul cresterii drajonilor si 1/ 2 la sfarsitul lunii iunie. Pentru asigurarea formarii unui numar mare de drajoni vigurosi, se recomanda ca la inceputul lunii iunie si sfarsitul lunii iulie sa se aplice cate o ingrasare suplimentara cu 15.000 – 20.000 litri de urina sau must de gunoi de grajd la hectar.

Aplicarea irigatiei in plantatiile de zmeur este absolut necesara in perioada in care se simte lipsa apei din sol, chiar si in zonele cu peste 750 de mm precipitatii anuale. Se considera ca plafon optim pentru zmeur un continut de 70- 75 % umiditate din capacitatea de camp. Acolo unde situatia impune, plantatia mama de zmeur se iriga de mai multe ori. Pentru plantatiile mama de zmeur este foarte potrivita irigarea prin aspersiune.

Pentru a permite drajonilor sa formeze cat mai multe radacinisi sa aiba tulpini viguroase este necesar sa se aplice lucrari de rarire. In acest scop la fiecare planta se aleg drajonii normal dezvoltati, care sunt repartizati cat mai uniform in jurul plantei mama, iar ceilalti se suprima. Pentru a provoca inradacinarea mai rapida a drajonilor, se taie radacina plantei mama la o departare de 20- 30 de cm de la locul de aparitie al primului drajon.

Recoltarea, clasarea, pastrarea si ambalarea drajonilor de zmeur.

Toamna, dupa caderea frunzelor si cu 20- 30 de zile inainte de venirea gerului , se procedeaza la scoaterea drajonilor. Solul din parcela cu plante mama fiin afanat si foart reavan, drajonii se pot scoate prin smulgere. Mai nou, sunt utilaje speciale care pot sa scoata drajonii la o singura trecere. In cazul in care drajonii nu se pot scoate prin smulgere , poate ca solul fiind foarte uscat nu permite smulgerea, atunci singura solutie ramane scosul cu cazmaua, avand grija sa nu se produca vatamari ale sistemului radicular al plantei mama. Drajonii scosi se strang in pachete si se trimit la locul de sortare. Aici se face clasarea drajonilor pe 2 calitati. Drajonii de calitatea I si a – II- a, trebuie sa aiba grosimea de cel putin 6 mm, inaltimea de 50- 60 de cm si 10- 12 radacini de 15- 18 cm lungime. Dupa sortare se scurteaza tulpinile drajonilor la 25 de cm inaltime, iar radacinile la 12- 15 cm. Materialul clasat se mocirleste , se leaga in pachete de 50 de drajoni, se eticheteaza pe soiuri si se stratifica. Stratificarea se face la fel ca si in cazul butasilor de coacaz negru, cu deosebire ca drajonbii de zmeur trebuie stratificati in locuri adapostite, fiind sensibili la ger. Pentru transportul drajonilor la beneficiar, ambalarea se face dupa aceleasi reguli ca si la coacaz. Plantele de zmeur se certifica de pepiniera, si sunt controlate și autorizate de Inspectoratele Teritoriale pentru Controlul Semințelor și Materialului Săditor și de Unitățile Fitosanitare județene.

Înființarea culturii de zmeur

Distanța de plantare între rânduri variază în funcție de vigoarea soiului, de puterea de drajonare, de fertilitatea solului și de modul de conducere a plantației. La soiurile viguroase, cu putere mare de drajonare, se lasă o distanță mai mare. În general, aceasta este de 3-3,3 m, când se lucrează mecanizat cu tractor mare și de 2,5-2,8 m, când se lucrează cu un motocultor. Între plante, pe rând, se lasă 0,4-0,8 m, în functie de capacitatea de drajonare. Înainte de plantare, se marchează rândurile cu o sfoară sau cu un marcator, pe o lungime de maxim o sută de metri, pentru a usura recoltarea și scoaterea lădițelor în capătul rândurilor, la drumurile de acces. Se recomandă ca rădăcina plantelor să se umecteze timp de 1-2 ore pentru a le rehidratata, sau să se mocirlească. Plantarea se face manual în rigole deschise, mecanic sau cu cazmaua. Drajonii de zmeur se plantează cu 2-3 cm mai jos față de nivelul la care s-au dezvoltat în pepiniera. Daca se sădesc mai adânc, plantele se vor dezvolta mai greu și vor emite drajoni puțini și de slabă calitate. Planta se asează cu rădăcina răsfirată, care se acoperă apoi cu pamant, iar solul se tasează ușor în jurul plantei. La plantarea de primavară apare riscul deshidratării, daca nu plouă în primele zile dupa plantare, în acest caz fiind necesare udări. Funcţie de nivelul de aprovizionare a solului se vor efectua fertilizarea cu 60-80 t gunoi de grajd, 600-800 kg superfosfat şi 400-500 kg sare potasică/ha. Desfundatul se face la 40-50 cm, cu subsolaj.

Plantarea drajonilor se efectuează toamna sau primăvara foarte timpuriu în gropi de 40 x 40 x 40 cm sau în şanţuri astfel încât coletul să fie la suprafaţa solului. În prealabil drajonii se fasonează la 20-25 cm şi se mocirlesc. După plantare, drajonii se muşuroiesc şi se scurtează la nivelul muşuroiului sau bilonului.

Sistemul de conducere a plantelor de zmeur

Majoritatea soiurilor de zmeur necesită sistem de susţinere. Cel mai utilizat sistem este spalierul cu două sau trei sârme duble, fixate de stâlpi din beton sau lemn. Primul rând de sârme se aşază la 60 cm faţă de sol, iar cel de-al II-lea la 1,2 m de sol. Pentru soiurile cu port înalt se foloseşte spalierul cu trei rânduri de sârme distanţate la 50 cm una de alta. În acest sistem se realizează benzi continui cu lațime de 40-50 cm. Cultura sub formă de gard fructifer se realizează fără sistem de susţinere. Se folosesc soiuri cu tulpini erecte groase (The Lathan, June, Indian Summer etc. care se autosusţin. Densităţile mari, în ambele cazuri, conduc la producţii calitativ inferioare. Conducerea sub formă de evantai pe spalier sau araci . Tulpinile se palisează în poziţie aproape orizontală, jumătate într-o parte jumătate în cealaltă.

Bolile și dăunatorii zmeurului

1.Rugina zmeurului –  boala se recunoaşte după pustulele galbene-roşiatice la început, iar mai târziu negre, care apa pe faţa inferioară a frunzelor. Frunzele atacate puternic se usucă prematur. Boala se combate adunând frunzele atacate şi arzându-le. Dacă frunzele nu s-au strâns în momentul atacului, această lucrare trebui făcută obligatoriu toamna, când se şi distrug.

2.Uscarea lăstarilor de zmeur –  ciuperca atacă lăstarii pe care apar prin lunile iulie-august pete albăstrui, care cu timpul se măresc din ce în ce mai mult. Ca urmare a atacului, vârfurilor se usucă, frunzele cad prematur, iar pe scoarţa lăstarilor apar răni adâncim în urmă cărora începe expofilieri. Combaterea constă în tăierea şi arderea tulpinilor atacate, stropirea cu zeamă bordelează 1.5% şi sterilizarea solului cu acetat de calciu.

3.Putregaiul cenuşiu –  pe marginea frunzelor şi pe fructe apare un strat de putregai cenuşiu, pâslos, pufos, format din conidiofori aşezaţi compact. Fructele atacate se veştejesc, putrezesc şi îşi pierd din gust şi culoare. Boala este transmisă de la un fruct la altul. Pentru a opri răspândirea bolii se vor strânge şi distruge fructele atacate.

4. Viermii zmeurului –  Insectele adulte apar primăvara în lunile aprilie-mai, când atacă florile de cireş, prun. Mai târziu trec pe zmeur, rod frunzele tinere şi găuresc bobocii florali. Florile atacate avortează. Pe la jumătatea lunii mai, femelele depun în fiecare floare câte un ou. Larva ieşită din ou distruge fructul. Iernează ca pupă sau ca insectă adultă, la  5-10 cm adâncime în pământ.

5.Molia zmeurului –  Omizile atacă mugurii în perioada de umflare, înainte de deschidere, când pătrund în ei şi le mănâncă tot conţinutul rămânând doar solzii. Omizile care apar se hrănesc o vreme cu receptaculul florii apoi se retrag în cioturile bătrâne de zmeu, unde iernează. Ca mijlocul de combatere se execută tăiatul ramurilor bătrâne, primăvara până la umflarea mugurilor, apoi se stropesc plantele cu insecticide de contact: sulfat de anabazină (0.15 %), plus săpun (0.4%), sau var (1%)

6.Gărgăriţa zmeurului –  Primăvara timpuriu, adulţii ies din locurile de iernare şi atacă părţile tinere ale zmeurului şi căpşunului cu muguri, frunze. Combaterea se face la fel ca la vierme.

Publicat 19/  02/ 2013

Foto www.fennelandfern.co.uk

www.hortnet.co.nz

Comments are closed.