Palmierii – Totul despre cultivarea in apartament

Palmierii, atat de iubiti pentru aspectul lor decorativ deosebit, se preteaza a fi amplasati aproape in orice camera din casa noastra, fiind foarte apreciaţi atât pentru eleganţa frunzelor cât şi pentru portul columnar, deosebit. Sunt originari, în marea lor majoritate, din zonele tropicale şi subtropicale şi au tulpina cilindrică, cel mai adesea neramificată, mai scurtă sau mai înaltă, în funcţie de specie. Sunt foarte rezistenti la fum sau la lumina mai difuza pe timpul iernii, deci daca vara i-ati scos pe o terasa sau balcon , pentru iernare puteti sa -i amplasati in orice camera , conditia fiind sa aiba lumina si sa-i controlati periodic substratul pentru a nu se usca complet. Tulpina se termină cu un buchet de frunze foarte mari la care se adaugă, în zonele de origine, inflorescenţele; ea poartă cicatrici evidente ale frunzelor care cad pe măsură ce planta înaintează în vârstă. La unele specii (cu deosebire cele provenite din zone mai reci) tulpina este înfăşurată într-un ţesut fibros, colorat în diferite nuanţe de maron.
Frunzele sunt penate sau palmate, mai mult sau mai puţin rigide şi au peţiolul inerm sau invaginat la bază, cu sau fără spini; sunt colorate în nuanţe foarte diferite de verde iar la unele specii foliolele sunt garnisite cu perişori mai lungi sau mai scurţi.   
Florile, nesemnificative decorativ, apar cel mai adesea, doar în zonele de origine şi sunt foarte numeroase, grupate în inflorescenţe mari, simple sau ramificate; sunt colorate cel mai adesea în alb, galben, roz sau violet. În zonele de origine florile sunt urmate de fructe tip drupă sau bacă, comestibile la unele specii (curmal sau cocos). Majoritatea palmierilor sunt plante cu creştere foarte lentă, pentru obţinerea unei plante mature fiind necesară o perioadă de cel puţin 7–10 ani.
În raport cu exigenţele ecologice, palmierii sunt, în marea lor majoritate, plante de seră caldă şi umedă. Iarna este bine ca plantele să se treacă printr-un uşor repaus însă temperatura nu trebuie să scadă sub 5–10 C °(în funcţie de specie). În timpul sezonului cald sunt preferate temperaturile de 25–30 °C, sau chiar mai mult . Sunt plante iubitoare de lumină, majoritatea speciilor suportând bine atât soarele direct cât şi semiumbra.
Se udă moderat dar constant în timpul sezonului cald şi mai rar, lăsând substratul să se usuce uşor între două udări, iarna. Umiditatea atmosferică trebuie menţinută la valori ridicate, optimul fiind 70–80 % în sezonul cald şi 50–60 % iarna. Solicită substraturi fertile, mijlocii, neutre sau uşor alcaline, foarte bine drenate.O data ajunsi in primavara , dupa trecerea pericolului de bruma, puteti sa-l scoateti pe balcon sau terasa, aerul proaspat veti vedea ca va fi binefacator pentru aspectul general al plantei. Nu uitati sa mariti ritmul udarilor, sa incepeti fertilizarea cu ingrasaminte diluate in apa de udat, si sa-l stropiti din cand in cand.
Înmulţirea palmierilor se face prin seminţe aduse din zonele de origine; acestea au o durată a facultăţii germinative destul de scăzută, motiv pentru care este bine ca semănatul să se realizeze cât mai repede după recoltarea seminţelor. De aceea, atunci cand gasiti in centrele de gradina diferite seminte ambalate fiti foarte atenti la ce cumparati pentru ca este posibil sa cumparati degeaba. Indicat ar fi sa cumparati palmieri din oferta florariilor ce importa material floricol din Olanda sau Italia, sunt mult mai usor de adaptat in apartament si nu mai aveti de asteptat nici ani de zile pentru a obtine o planta cat de cat mare.

Speciile cele mai intalnite in Romania, majoritatea importate din Olanda sau Italia, rareori din Spania, sunt : Washingtonia filifera , Phoenix canariensis , Phoenix dactylifera , Livistona australis , Cocos nucifera , Chamaerops humilis , Chamaedorea elegans .Pentru toate aceste specii gasiti informatii in paginile site-ului flori-cultura.ro, singura conditie este sa cautati prin intermediul celei de-a doua casete de cautare, care va afisa rezultatele cautarii din website, prima caseta de cautare ofera rezultate ale cautarii din intregul internet.
Îngrijirea palmierilor este foarte uşoară, principala grijă constând în asigurarea factorilor de mediu conform cerinţelor fiecărei specii. Primăvara devreme, odată la 3–6 ani, în funcţie de mărimea plantelor se face transplantarea în amestec de pământ proaspăt, schimbând la nevoie şi mărimea ghiveciului, în raport cu volumul plantei. Între transplantări, tot primăvara devreme, se recomandă înlocuirea substratului de la suprafaţă cu un amestec de pământ bogat în mraniţă foarte bine descompusă. Din primăvară şi până toamna se fac fertilizări faziale lunare cu îngrăşăminte minerale complexe, aplicate fie sub formă de soluţii dizolvate in apa de udat , fie sub formă de batoane nutritive care se înfig în substratul din ghiveci. 

Din punct de vedere decorativ , daca aveti o terasa de vara, sau un balcon in prelungirea casei , si amplasati un palmier, decorul devine sublim. Aspectul sau deosebit de cele mai multe ori rezolva micropeisajul intr-un mod placut, nemaifiind nevoie in preajma lui de alte plante.

Bibliografie

Floricultura – Dr.ing. Milea Preda, Editura didactica si pedagogica, 1975

Floricultura – Conf.Univ. Dr. Florin Toma, Bucuresti, 2010

foto : http://www.florida-palm-trees.com

Comments are closed.