Mimosa – Albizia – Arborele de mătase – Vestitorul primăverii şi al sărbătorilor pascale – Cultivare, sfaturi utile, înmulţire.

Albizia sau Mimosa, cunoscut sub mai multe denumiri este iubit pentru spectacolul de primăvară flori de o frumuseţe uimitoare iar atunci când îl vedem ştim că a venit primăvara. În ţările din bazinul mediteranean este vestitorul Paştelui, fiind una din plantele la ghiveci cele mai vândute şi iubite în sezonul de primăvară.

 


Se distinge dintre toate celelalte flori din florării prin galbenul auriu al florilor în lunile martie – aprilie  iar frunzele uşor pornite în vegetaţie nu reuşesc să acopere florile foarte mari. Parfumul este foarte intens, florile de formă sferică sunt ţinute de un peduncul mai mic de 1 cm. Din florile fecundate se formează viitoarele fructe, lungi şi lucioase cu seminţe evident dispuse pe lungimea păstăii.

Specia cea mai cultivată în bazinul mediteranean este Acacia dealbata pentru somptuoasa înflorire primăvăratică, parfumul intens , parfum al cărui simbol este dedicat sărbătorii femeii.  Dar nu numai această specie are aceste calităţi, genul cuprinde multe alte specii cu caractere morfologice asemănătoare, în special uneori forma şi culoare florilor poate fi diferită. În Italia de exemplu Acacia dealbata este specia cea mai cunoscută şi comercializată, în Franţa la fel, Grecia la fel, la noi în ţară am văzut în oferta unor magazine cu flori on line specia Albizia julibrissin, cu flori de culoare roşiatică, la altă firmă am văzut o specie cu flori şi frunze roşiatice, deci oferta este foarte largă. În principiu sunt peste 450 de specii cultivate, speciii arustive, specii foarte delicate originare după unii botanişti din Asia, China sau Japonia iar după alţii originară din America Centrală. Accacia dealbata este originară din Australia, regiunea Queensland şi regiunile de sud ale Australiei cât şi din insula Tazmania.  Plantă arboriferă, în mediul natural atinge înălţimi de până la 10 – 12 metri cu o coroană în diametru uneori până la 5- 10 metri. Anumite specii monumentale ating şi înălţimi de 25 de metri, dar majoritatea speciilor cultivate sunt în jurul dimensiunilor de 5- 10 metri. Frunzele sunt bipenate, lungi până la 25 de cm.

La noi în ţară se pot cultiva şi în aer liber unele specii obţinute recent mai rezistente la frig şi ger, dacă alegeţi spre cultivare mimosa , adică specia acacia dealbata puteţi opta pentru cultivarea în ghiveci, pentru că este o specie cu frunzişul veşnic verde şi nu rezistă la temperaturi sub -5 grade celsius.Plantele ce au fost atacate de ger pot să repornească în vegetaţie primăvara următoare, dar nu se întâmplă întotdeauna acest lucru, de multe ori pier. De aceea pe timpul iernii dacă le-ati cultivat în pământ direct iarna trebuie protejate. De multe ori forzarea plantelor prin cultivarea în locuri neadecvate va avea ca rezultat plante de calitate scăzută, suferinde, ce nu se vor dezvolta corespunzător şi în final vor pieri. Speciile cele mai rezistente la frig sunt Acacia baielyana sau Acacia farnesiana un arbust mai spinos. Toate speciile alese rezistă foarte bine la soare şi în terenuri mai secetoase.

 

Fişă tehnică

Expunere

Mimosa trebuie cultivată în plin soare, în locul cel mai cald din grădină, la marginea unor compoziţii, de evitat poziţiile în care sunt afectate de vânt şi curenţi de aer. În poziţii umbrite sau la umbra unor arbori mai mari vegetaţia scade şi la un momnet dat se opreşte. Atenţie şi la poziţiile în gazon unde aveţi instalaţie de irigat prin aspersoare, necesitatea mimosei de apă este redusă iar udarea excesivă nu o favorizează. Gazonul are nevoie de apă din belşug, pe când mimosa nu.  Având în vedere că la baza mimosei nu prea mai cresc alte plante sau arbori este recomandabil de aşezat o bancă pe care să te odihneşti vara la umbră, sau un leagăn, pentru că alte plante nu prea se asociază în cultura aproape de mimosa. O altă idee ar fi dacă doriţi să continuaţi imaginea de colţ de grădină colorat în galben atunci puteţi asocia in aceeaşi zonă bulbi de irişi sau de hypericum.

Apa

După ce a-ţi cumpărat puteţi planta imediat în grădină, şi uda în cantităţi suficiente pentru dezvoltarea aparatului radical şi pentru a împiedica tendinţa mimosei de dezvoltare superficială a rădăcinilor. Apoi pentru a combate creşterea ierbii în zonă, şi de a combate alcalinizarea substratului de pământ puteţi face o mulcire a porţiunii respective cu scoarţă de pin mărunţită. Se găseşte la sac şi nu este exagerat de scumpă.Folosind apă dură la udat e posibil să alcalinizaţi substratul de pământ.

Substratul de pământ

Mimosa sau acacia, sau acacia dealbata, preferă solurile acide, pietroase şi nisipoase, de aceea este bine la plantare să înlocuiţi terenul din grădină atunci când plantaţi cu un pământ de împrumut de reacţie acidă. Adică după săparea unei gropi ceva mai mari şi plantare acoperiţi aparatul radical cu pământ acid pentru flori. Eventual puteţi face un amestec cu nisip, turbă şi pământ la sac acid.În mod ideal groapa ar trebui făcută de 1 metru pe 1 metru, dar e bine si un pic mai micădacă nu aveţi posibilitatea de a aduce pământ de împrumut în cantitate mai mare. Ca să nu greşiţi , dar nici să exageraţi cu economia care de multe ori poate di dăunătoare, săpaţi o groapă dublă ca mărime faţă de ghiveciul în care l-ţi cumpărat. Căutaţi să achiziţionaţi plante mari, sănătoase, în ghivece mari, cu diametrul tulpinii cât mai mare, proporţional cu înălţimea coroanei petru a fi rezistent la vânt. Pe fundul gropii puneţi în jur de 10 – 15 cm de scoarţă de pin mărunţită împreună cu puţin nisip după aceea aşezaţi balotul de pământ în groapă, pentru a avea un bun drenaj al apei. Dacă doriţi să ajutaţi aparatul radical mai bine , puteţi aşeza balotul de pământ câteva ore într –un vas cu apă călduţă pentru a alimenta elasticitatea ţesuturilor.

Înmulţire

Prin seminte şi pe cale vegetativă. O metodă simplă, ieftină şi la îndemâna noastră este prin seminţe, şi cu rezultate bune.

 

Tundere şi curăţare

Tunderea mimosei este dintre cele mai dificile pentru că poate ajuta planta şi de a o echilibra, şi trebuie să fie totdeauna destul de lejeră.  În fazele vegetative mai tinere, de creştere, ramurile de jos pot fi curăţate, la modul că prima dată le scurtaţi aproape de trunchi  iar după aceea le tăiaţi ras faţă de trunchi pentru a rămâne trunchiul curat şi coroana liberă şi definită clar. Ramurile nude care s-au uscat sau au pierdut frunzele puteţi să le eliminaţi. După înflorirea de primăvară este bine să scurtaţi ramurile urmărind să nu stricaţi coroana şi totodată să le eliminaţi pe cele seci ori crescute haotic. Deasemeni tăierea de vară la plantele cu vegetaţie foarte bogată şi compactă poate lumina interiorul coroanei şi pentru a-i da formă, plus că are un efect pozitiv acolo unde sunt poziţii cu vânt puternic.

 

Cultivarea în vase diverse sau ghivece nu este grea, aceasta ajutând pentru păstrarea peste iarnă, astfel din luna noiembrie până în luna martie ghiveciul poate fi mutat într-o cameră pentru iernare. Este bine să alegeţi vase cu role, sau ghivece ce se pot adapta pe role pentru a putea să le mutaţi mai uşor în casă pe timpul iernii. În acest caz vara trebuie să aveţi grijă la soarele canicular care  înfierbântă ghiveciul implicit şi solul şi poate dăuna aparatului radical iar a doua problemă este tunderea, care de data aceasta se va efectua numai după trecerea florilor.

 

Mult succes!

 

 

 

 

Autor Constantin Claudiu

Publicat 16.04.2011   iSEO

 

 

Share

Comments are closed.