Mărul – un pom fructifer mereu uşor de cultivat

Mărul – un pom ce ne oferă mari satisfacţii – cultura mărului în grădina ta.

Pom fructifer cu un aspect foarte frumos, mărul are o creştere rapidă, produce multe fructe ce pot fi depozitate o lungă perioadă de timp, fructe foarte rezistente, şi în general soiurile noi apărute recent în ofertele pepinierelor din România au o mare rezistenţă la boli şi dăunători, dar e bine să cunoaştem diversele atacuri la care poate fi supus pentru a preveni propagarea lor.

La noi în ţară, mărul ca pom fructifer are o importanţă foarte mare, fiind o specie pomicolă cea mai răspândită în cultură, fructele sale fiind cele mai consumate , atât în stare proaspătă cât şi în stare prelucrată, sub formă de compoturi, marmelade , prăjituri etc. Mărul se adaptează foarte uşor la diferite moduri de cultură, poate fi cultivat aproape în toate zonele din ţara noastră, şi îl întâlnim în mai toate curţile şi grădinile , orice iubitor de grădină dorind să cultive măcar un măr în curte  pe lângă alte specii ornamentale, sau chiar fructifere. În ultimii 10 ani în ţara noastră au apărut multe pepiniere ce produc diverse specii de măr, foarte productive, pomi altoiţi de mare valoare, soiuri cu o genetică deosebită. Dintre toate speciile de pomi fructiferi , mărul este cel mai răspândit, în zone de munte, zone de deal sau câmpie pentru că produce o cantitate abundentă de fructe iar peste toate se conservă cel mai bine peste iarnă. Numeroasele specii ce le găsim în pepiniere , diferă doar prin diferitele condiţii de cultură, culoarea fructelor, consistenţă, gustul şi aroma pulpei, etc. Mai întâlnim diferenţe de cultură în sensul perioadei de înflorire, unele soiuri au o înflorire mai tardivă, altele mai timpurie, alte soiuri se potrivesc culturii în zone uşor umbrite, etc.

Expoziţie

Mărul este dotat cu o capacitate extraordinară de adaptare  funcţie de terenul pe care îl aveţi la dispoziţie. Pentru o bună recoltă, este indispensabil să găsiţi o zonă cu soare, şi fără curenţi de aer. În zonele umbrite creşte ceva mai rău, are o dezvoltare un pic debilă, vegetaţie mai redusă, implicit un număr mai scăzut de flori şi fructele au o calitate mai slabă. Deasemeni, dacă îl poziţionaţi în zone umbrite şi răspândirea bolilor va fi mai facilă. Ca atare, căutaţi în grădina dumneavoastră un loc însorit şi vă veţi bucura de fructe deosebite şi în acelaşi timp ecologice, lucru deosebit de important având în vedere procesele tehnologice prin care trece într-o reţea de logistică alimentară, este supus diverselor tratamente pentru a nu se deteriora în detrimentul sănătăţii noastre. De aceea , atunci când mănânci un fruct de la tine din curte are cu totul alt gust, acea prospeţime specifică unui fruct cules proaspăt nu poate fi egalată niciodată.

Sol

După cum spuneam mai sus, mărul se adaptează uşor în grădina dumneavoastră ăn ce priveşte cerinţele faţă de calitatea solului, în principiu un sol cu un ph cuprins între 6 şi 7 este suficient şi optim. Solul ideal pentru măr trebuie să fie fertil, bogat în substanţe organice, proaspăt, bine drenat, fără să stagneze apa la suprafaţa solului. Deasemeni , mărul suferă dacă este cultivat în soluri puternic nisipoase, sau foarte compacte, sistemul radical nu se va dezvolta în mod corect. În principiu, dacă  aveţi în grădina dumneavoastră un sol negru, cernoziom, puteţi să-l amendaţi cu gunoi de grajd, foarte benefic mărului, chiar o dată la 2 -3 ani este bine să-i faceţi o îngrăşare suplimentară.

Distanţa de plantare

Distanţa optimă de plantare a mărului depinde la soi la soi, de tipul altoiului şi de forma ce dorim să o dăm coroanei. În principiu, distanţa variază de la un minim de 2 metri până la un maxim de 4 – 5 metri , o cultivare sub aceste mărimi creează competiţie între pomi , implicit o dezvoltare haotică. Putem să plantăm pe rând chiar şi la un metru distanţă unul de celălalt, dar aceste forme de culturi intensive nu sunt accesibile oricărui amator, pentru că aici intervin tipurile de tăiere, curăţare , etc.

Tunderi şi tăieri – curăţarea anuală

Cea mai bună perioadă de curăţare este la sfârşitul iernii, însă trebuie să ţinem cont de fiecare tip de pom în parte, tăierile lui specifice, să respectăm an de an forma pe care dorim să o dăm pomului. Dacă nu ne pricepem prea bine este recomandat să chemăm în primii ani un grădinar mai iscusit pentru a-i da o formă ce se pretează locului nostru din grădină.

Plantarea

O dată ce ne – am făcut socotelile , şi am găsit locul potrivit din grădina noastră, plantarea propriu-zisă nu este deloc dificilă, dimpotrivă, este la fel ca la orice plantă care am mai plantat-o în grădina noastră, doar că trebuie parcurşi nişte paşi obligatorii pentru o bună prindere a pomului nostru, şi pentru a nu-i crea un stres din această mutare din pepiniera de unde l-am cumpărat la noi în grădină.

Sunt 2 cazuri distincte de plantare, totul depinzând de forma pomului cumpărat de dvs. Dacă a-ţi cumpărat în perioada de toamnă – primăvară un pom cu rădăcină nudă  avem un tip de plantare, iar dacă a-ţi cumpărat un pom la ghiveci , cu balot de pământ , avem alt tip de plantare.  Aproximativ asemănătoare cele 2 tipuri de plantări, doar ca la pomii cu rădăcină nudă este bine să faceţi mulcirea rădăcinilor înainte de a-l planta în groapa făcută la dimensiunea de 80 x 80 cm. Apoi , după plantare udaţi bine . după care dacă pomul este altoi de 1 an, (are o singură vargă), scurtaţi la 70-80 cm de la sol, deasupra unui mugure. La plantare trebuie să aveţi în vedere ca zona altoiului să fie cu 3 cm deasupra pământului. Deasemeni este bine să-i puneţi un tutore pentru un mai bun sprijin.

Mult succes!

Autor Constantin Claudiu

Publicat 23.03.2011