Floarea soarelui cultivata la indienii nord-americani
Adoptarea florii-soarelui salbatice ca planta utila s-a facut inca din perioada preistorica , de catre anumite triburi localizate in partea sud-vestica a continentului nord-american , de unde se presupune ca aceasta planta este originara. Folosirea ei in alimentatie a constituit primul pas catre dezvoltarea unor tipuri de floarea soarelui cultivata.
Date referitoare la cultivarea florii soarelui de catre indienii nord-americani apar in lucrarea lui Thomas Hariot (1588) care a trait un an in prima colonie din Virginia.In raportul sau descrie , printre alte plante de cultura, “planta solis” , inalta de aproape 6 picioare(1,75m) , cu capitul mare , “din semintele careia se face un fel de paine si supa”. Floarea soarelui era cultivata printre randurile de porumb semanate la distanta de un iard ( cca 90 cm) , impreuna cu mazarea , fasolea sau dovleceii.
Din aceeasi perioada provin si cele mai vechi desene in acuarela in care apar plante de floarea soarelui foarte asemanatoare cu tipurile cultivate in vremea noastra. Cea dintai marturie scrisa privind folosirea semintelor de floarea soarelui ca sursa de ulei este data de Champlain care , in voiajul sau din 1615 , a gasit pe localnici cultivand porumb , dovlecei si floarea soarelui , “ din semintele careia acestia fac ulei , cu care se ung pe cap”. Astfel de indicatii apar ulterior si in alte scrieri , fara a reiesi insa ca uleiul ar fi fost folosit de indieni in alimentatie.
Havard(1895) arata ca floarea soarelui comuna era cultivata curent de catre indieni , din Canada pana in Mexic , painea facuta din semintele macinate fiind un aliment de baza pentru multi dintre ei. Prin presare se obtinea 20 % ulei de buna calitate pe care insa indienii , “mai grijulii pentru infatisarea lor decat pentru dieta , il foloseau in cea mai mare parte pentru a-si unge parul si pielea”.
La indienii Hopi , floarea soarelui era una dintre principalele plante cultivate , atat pentru hrana , cat si pentru extragerea culorii rosii-purpurii din coaja semintelor. Totusi , asa cum presupune Heiser(1951) , floarea soarelui pare sa fi fost introdusa in cultura pentru prima data de catre indienii din triburile din estul Statelor Unite. , dar exista posibilitatea ca floarea soarelui cultivata sa provina din regiunea raului Missouri.
Bourke(1895) semnala cultura florii soarelui la indienii din valea Rio Grande si din nordul Mexicului ; la plantele cultivate , capitulele atingeau dimensiuni mari , de cel putin 30 cm in diametru; semintele , in amestec cu semintele de porumb , erau macinate , obtinandu-se o faina care era folosita la prepararea unei paini foarte gustoase.
Publicat 11/02/2013
Foto www.iseoverde.ro
