Fertilizarea plantelor – Mic îndrumar pentru fertilizarea plantelor din grădină

Chiar dacă am lucrat pământul bine, am incorporat îngrăşăminte organice în el atunci când l-am pregătit pentru plantarea materialului vegetal , pentru o bună dezvoltare an de an a plantelor din grădină este nevoie de fertilizări suplimentare. Totul trebuie făcut fără exagerări şi cu o anumită măsură pentru a nu dăuna plantelor.

Florile de grădină se dezvoltă bine dacă aţi  pregătit substratul de pământ în mod corect înainte de plantare. În timp se impun o serie de acţiuni, ce se numesc fertilizări suplimentare, pentru a asigura o nutriţie corespunzătoare plantelor din grădină şi în aniii următori. Când solul nu este prea fertil, înainte de a începe amenajarea , poţi opta pentru înlăturarea unui  strat subţire de la suprafaţa acestuia şi înlocuirea lui cu unul bogat în humus , cu adaos de mraniţă , compost , pământ de ţelină.Unele specii cum ar fi rhododendronul şi erica , preferă un sol mai acid , caz în care poţi adăuga pământ de conifere , de ferigi , ace de brad sau pin , turbă acidă.Pentru a corecta pH- ul solului , în sensul de a- l aduce la neutru sau a obţine o reacţie uşor alcalină , adaugi carbonat de calciu , cretă furajeră , cenuşă de lemn sau var.

Administrarea de îngrăşăminte sporeşte aciditatea solului , aşa că nu trebuie exagerat cu ele , iar un exces duce şi la dezvoltarea frunzişului în dauna florilor , la sensibilizarea plantei în faţa unor boli şi invazia unor buruieni.Trebuie respectată doza recomandată de producători pe ambalaje şi perioada de folosire.

Îngrăşămintele sunt necesare pentru a ajuta plantele aflate în faza de creştere şi înflorire, cînd este un consum sporit  , pentru a compensa un pământ sărac în substanţe nutritive , pentru a remedia un deficit de nutrienţi semnalizat de plante prin semne caracteristice (decolorarea frunzelor , creştere lentă etc.).Asimilarea acestora este condiţionată de apă , în care să se dizolve şi să fie apoi preluate de plante.Unele specii se dezvoltă şi în condiţii mai vitrege din acest punct de vedere , pe când altele ca gura- leului (Anthirhinum) , micsandra (Mathiola incana) , şofranul (Crocus) , tuberozele au nevoie de fertilizare , de preferat îngrăşământ organic.

Preferă sol bogat în substanţe organice:

Ochiul boului ( Callistephus chinensis ) , gălbenelele ( Calendula officinalis ) , brumărelele ( Phos ) , gladiola , clopoţeii ( Campanula ).

Cresc în pământ nu prea fertil :

Crăiţele ( Tagetes ) , conduraşii ( Tropaeolum majus ) , floarea soarelui ( Helianthus ) , steluţa ( Aster ).

Vor sol bine drenat :

Ochiul boului , albăstrelele ( Centaurea ) , crizantema ( Chrysanthemum ) , garofiţele (Dianthus ) ,  Thunbergia , Canna indica , crinii ( Lilium ) , stânjeneii ( Iris ).

Când se administrează îngrăşământ şi de care ?

Toamna se face îngrăşarea principală , adică se încorporează în sol gunoi de grajd ( 4 kg/mp) , deoarece în cursul iernii , datorită apei , substanţele nutritive se răspândesc.Toamna se pot pune în grădină şi îngrăşăminte chimice cu fosfor ( 4-7 g/mp pe an) şi potasiu ( 12-18 g/mp pe an) , situaţie în care se foloseşte mai puţin gunoi de grajd ( 1 kg/mp).Azotul se administrează diferit , doza necesară pe  un an (8-14 g/mp) se distribuie în etape , adică o treime primăvara la semănat şi restul fracţionat în lunile când plantele se dezvoltă intens.Îngrăşămintele chimice bine mărunţite se împrăştie uniform pe solul umed în apropierea plăntuţelor , fără să le atingă sau se adaugă în apa de udat.Trebuie notată cantitatea de îngrăşământ pusă toamna pentru a nu depăşi , prin îngrăşările de vară , dozele anuale recomandate.

Atenţie ! Azotatul de amoniu turnat în apă determină răcirea ei , de aceea se aşteaptă ca temperatura soluţiei să ajungă la cea a mediului , altfel poate face mult rău plantelor.

În magazine se găsesc fertilizatori special creaţi cu proporţii diferite de NPK ( azot , fosfor , potasiu) , pentru a răspunde nevoilor unor specii sau grup de plante.Sunt sub formă de soluţii care se diluează în apa de udat sau batoane care se descompun în timp.

Într-un colţ de grădină e bine să se adune materiale pentru compost , un îngrăşământ natural valoros.Se lasă la descompus în grămada de compost : resturi de legume , fructe, paie , gunoi menajer biodegradabil , iarbă , vrejuri , rumeguş , pene , oase şi alte asemenea materiale bine mărunţite.Nu se amestecă aici pietriş , deşeuri de plastic , metal , sticlă sau cauciuc care nu se descompun , pir , volbură , buruieni cu seminţe , plante bolnave sau parazitate , plante ierbicidate , fructe infestate cu boli , ziare şi reviste.Materialele se statifică , alternând cu pământ şi diverse substanţe pentru îmbunătăţirea solului , se udă şi se lasă la descompus 12 luni.

Gunoiul de păsări este un alt îngrăşământ bun , care se împrăştie uscat pe sol toamna sau primăvara foarte devreme sau în timpul vegetaţiei ( se macerează în apă 7-10 zile , apoi soluţia se diluează cu apă proaspătă).

Plămădeala de urzici reprezintă un îngrăşământ complex natural care ajută şi la protejarea plantelor contra păduchilor de frunze şi acarienilor.Preparare: 1 kg de urzici verzi(sau 200 g uscate) se taie în bucăţi de 10-15 cm care se introduc într-un vas cu 10 litri de apă.Se lasă 4-5 zile să fermenteze , după care se stropesc plantele cu soluţie diluată ( 200 ml de plămădeală în 10 l apă proaspătă).

Mult succes!

Autor Constantin Claudiu

Publicat 07.05.2011