Factorii care influenteaza regimul de fertilizare a plantelor floricole

Aceste aspecte impun o atenţie deosebită în privinţa regimului de fertilizare, necesarul de îngrăşăminte şi modul de administrare a acestora apreciindu-se în funcţie de un complex de factori determinanţi.

Necesarul de îngrăşăminte al plantelor floricole se stabileşte în funcţie de specie, pe baza analizelor chimice de laborator care arată conţinutul în elementele minerale prezente în plantă şi solul sau substratul de cultură. În cadrul speciei se va ţine seama de următoarele elemente: vârsta plantei, fenofază, organul decorativ, particularităţile creşterii, tipul de îngrăşământ, sistemul de cultură, substratul de cultură, anotimp, specia cultivată anterior.

Vârsta plantei influenţează doza de aplicare a îngrăşămintelor. Astfel, pentru plantele tinere doza se va reduce la jumătate faţă de doza specifică plantelor mature deoarece volumul vegetativ mai mic al acestora reclamă cantităţi mai reduse de îngrăşăminte.

Fenofaza implică, de asemenea, anumite particularităţi ale regimului de fertilizare. Plantele floricole manifestă cerinţe maxime faţă de aportul de elemente nutritive în fenofazele de: creştere vegetativă, formarea mugurilor floriferi, creşterea elementelor florale. În timpul creşterii vegetative sunt necesare îngrăşăminte în care raportul dintre elemente este în favoarea azotului în timp ce în fenofazele reproductive raportul se inversează în favoarea fosforului şi potasiului.

Organul decorativ al plantei influenţează alegerea tipului de îngrăşământ, în funcţie de elementul predominant. Astfel, plantele decorative prin frunze solicită îngrăşăminte în care predomină azotul în timp ce plantele decorative prin flori au nevoie de mai mult fosfor şi potasiu.

Particularităţile creşterii, respectiv intensitatea metabolismului plantei, prezintă importanţă în alegerea tipului de îngrăşământ în raport cu modul de eliberare a elementelor fertilizante.

Plantele cu un ritm de creştere lent pot fi fertilizate cu îngrăşăminte greu solubile, care eliberează elementele nutritive într-un timp mai îndelungat în timp ce plantele cu creştere rapidă au nevoie de îngrăşăminte uşor solubile, la care eliberarea elementelor fertilizante se realizează într-un timp scurt.

Tipul de îngrăşământ variază în funcţie de modul de eliberare a elementelor fertilizante şi de conţinutul şi raportul între elementele componente. Astfel, se deosebesc îngrăşăminte simple şi îngrăşăminte complexe.

În cadrul îngrăşămintelor complexe, raportul între elemente componente favorizează fie creşterea vegetativă fie înflorirea, fructificarea sau acumularea de substanţe de rezervă în organele subterane îngroşate. De exemplu, la gladiole, raportul NPK pentru culturile producătoare de flori tăiate este de 1:2:1,5 în timp ce pentru culturile producătoare de tuberobulbi raportul NPK este de 1:1,5:2.

Sistemul de cultură influenţează frecvenţa fertilizărilor şi alegerea tipului de îngrăşământ. Plantele cultivate în seră au un ritm mai intens de creştere comparativ cu plantele cultivate în câmp şi, prin urmare, solicită cantităţi mai mari de îngrăşăminte aplicate mai des şi uşor solubile. Udările dese aplicate plantelor cultivate în ghivece conduc la spălarea mai rapidă a substratului motiv pentru care în cazul acestui sistem de cultură sunt necesare fertilizări mai frecvente folosind îngrăşăminte uşor solubile.

Solurile sau substraturile de cultură grele şi cele cu activitate microbiană intensă reţin o cantitate mai mare de elemente nutritive ceea ce determină aplicarea unor doze mai mari de îngrăşăminte pentru plante, aplicate mai rar. Plantele cultivate pe

solurile şi substraturile nisipoase solicită cantităţi mai mari de îngrăşăminte, aplicate mai des în timp ce pe solurile şi substraturile cu un conţinut mai mare în humus nevoia de îngrăşăminte este mai mică. În cazul substraturilor inerte, utilizate pentru hidroculturi nutriţia plantelor se asigură exclusiv prin programul de fertilizare şi, prin urmare soluţiile nutritive sunt mult mai complexe şi ele trebuie să conţină toate elementele necesare creşterii şi dezvoltării plantelor.

Anotimpul, prin nivelul factorilor de mediu, în special lumina şi temperatura, determină un anumit ritm de creştere al plantelor şi, în consecinţă, un aport mai mare sau mai mic de elemente nutritive prin fertilizare. Plantele cultivate în sezonul cald au un ritm mai rapid de creştere ceea ce impune aplicarea unor fertilizări mai dese şi cu cantităţi mai mari de îngrăşăminte. În cazul culturilor efectuate în sezonul rece, plantele cresc mai lent iar fertilizarea se aplică mai rar, cu îngrăşăminte în care predomină fosforul şi potasiul.

Specia cultivată anterior poate lăsa solul sau substratul de cultură mai mult sau mai puţin epuizat în privinţa elementelor nutritive, în funcţie de particularităţile metabolismului acesteia. Dintre plantele mari consumatoare de elemente nutritive, amintim: crizantema, gerbera, trandafirul, garoafa, dalia, ficusul, muşcata.

La polul opus se află speciile leguminoase care lasă în urma lor cantităţi importante de azot în solul sau substratul de cultură.

Administrarea îngrăşămintelor se poate face la pregătirea solului sau a substratului (fertilizarea de bază) şi în timpul vegetaţiei (fertilizarea fazială).

Fertilizarea de bază se realizează cu îngrăşăminte în stare solidă, organice (gunoi de grajd, mraniţă) şi minerale (simple sau complexe, N în doză de 1/3 şi P şi K, în doză de 2/3 din cantitatea totală necesară speciei). Îngrăşămintele organice prezintă o serie de avantaje atât pentru plantă cât şi pentru sol: conţin cantităţi importante de azot, fosfor, potasiu, calciu; sporesc puterea de reţinere a apei de către sol şi capacitatea de încălzire şi aerisire a acestuia; stimulează activitatea microorganismelor care produc substanţe cu rol în rezistenţa plantelor la boli; ameliorează structura solului sau a substratului, sunt mai ieftine cu cel puţin 50 % faţă de cele chimice. Folosite împreună cu îngrăşămintele chimice, îngrăşămintele organice conduc la obţinerea unor sporuri mari de producţie, atât în privinţa cantităţii cât şi a calităţii produselor.

Flori-cultura.ro

Publicat  18.01.2012

Comments are closed.