Cercetări asupra unor plante estivale din pădurile de foioase din România – 2. PULMONARIA OFFICINALIS L. (plămânărică , mierea ursului , cuscrişor)

2 .PULMONARIA OFFICINALIS  L.(plămânărică , mierea ursului , cuscrişor)

Caracteristicile morfologice şi biochimice ale speciilor studiate

Ord. POLEMONIALES

Fam.BORAGINACEAE

Plămânărica este o plantă comună întâlnită în pădurile de fag şi stejar , margini şi tăieturi de pădure.În pământ are un rizom ramificat , târâtor.Tulpinele de 10-20 cm au la bază frunze de culoare verde-închisă , late,eliptice sau cordate ovale , cu pete albicioase , păroase.Frunzele tulpinale sunt mai mici, sesile şi decurente.Pe ambele feţe sunt acoperite cu peri aspri şi rari.Florile sunt la început roşii , iar spre sfârşitul înfloririi trec în violet şi albastru.Pe aceeaşi plantă se află flori în cele trei nuanţe ,în acelaşi timp.Caliciul este format din 5 sepale , iar corola din 5 petale unite , având aspectul de pâlnie.Sunt bogate în nectar , de unde şi denumirea de „ mierea ursului”.

Plămânărica înfloreşte în lunile martie-mai.

Din martie până în septembrie se recoltează frunzele acestei plante.Primăvara , în martie ,aprilie şi mai ,se recoltează frunzele de pe tulpinile cu flori.Mai târziu se recoltează cantităţi mai mari , de pe tulpinile fără flori.Frunzele recoltate toamna au conţinutul cel mai mare de substanţe active (alantoina) , iar cele recoltate mai devreme au o cantitate mai mare de acid silicic.Se usucă în strat subţire , ferite de lumina soarelui.La o uscare artificială ,temperatura trebuie să fie de maxim 40 grade C.Din 5-7 kg de frunze se obţine 1 kg de produs uscat.

Ceaiul de plămânărică are proprietăţi expectorante şi se recomandă în combaterea bronşitei şi a tusei.Datorită conţinutului mare de vitamine , în special vitamina C , se administrează convalescenţilor.

Plămânărica este şi o specie meliferă.Producţia de miere ,de 70-80 kg / ha ,îi conferă o pondere apicolă economică mică.

Autor Biolog Catalina I.

Publicat 24.03.2011  floricultura.ro