Centaurea – Albastrele sau vinetele – Flori de gradina
Familia Compositae
Centaurea este un gen cu peste 400 specii anuale si perene, originare din regiunile temperate ale Europei, Asiei si Americii. Dintre speciile anuale cele mai cunoscute si cultivate sunt speciile: Centaurea cyanus L. si Centaurea moschata L. (syn. C. imperialis, Amberboa moschata) – albãstrele, vinetele. Alte denumiri pe care le putem intalni : Albastrita, Clopotel, Corobatica, Floare-vanata, Floare-de-grau, Floarea-paiului, Ghioc, Iarba-frigurilor, Maturice, Tataise, Vinetica-de-camp, Zglavoc, Vinetele.
Centaurea cyanus. Planta are o înãltime variabilã, între 20 si 80 cm, în functie de soi. Este bine ramificatã de la bazã, având ramificatiile zvelte, dispuse piramidal si garnisite cu frunze penat–sectate la bazã si lanceolate spre vârf. Florile, tubuloase, cu vârful corolei foarte frumos divizat în lobi ascutiti, sunt dispuse în capitule cu diametrul de 2,5–4 cm si înfloresc de la sfârsitul primãverii pânã la jumãtatea verii. Sunt colorate, cel mai adesea, în nuante foarte închise de albastru dar se întâlnesc si soiuri cu florile colorate în roz, rosu, carmin, violet sau alb.Florile contin poliine, poliene, centaurina (cnicina), ciocorina, tanin, mucilagii, cianina, antocianidine, saruri de potasiu.Florile se recolteaza in iulie-august, pe timp uscat, prin ruperea calatidiilor. Uscarea se face la soare sau in poduri acoperite cu tabla, in strat subfire. Uscarea artificiala la maximum 35°C. Florile brunificate se indeparteaza, nefiind bune utilizarii.Florile plantei sunt folosite in medicina naturista pentru tratarea ochilor obositi, a cearcanelor si pleoapelor ridate.
Centaurea moschata. Planta este puternic ramificatã de la bazã si atinge înãltimea de 50–70 cm. Frunzele bazale sunt penat–fidate si dispuse în rozetã iar cele superioare sunt lineare, întregi, dispuse altern. Ramificatiile poartã în vârful lor o inflorescentã tip capitul în formã de cornet, cu ligule late si puternic dintate sau fin franjurate, colorate în roz, albastru, violet, alb, galben, parfumate. Înflorirea are loc de la jumãtatea lunii iunie pânã în august sau toamna, în functie de momentul semãnatului.
Centaurea creste si înfloreste frumos în zonele sau în perioadele cu temperaturi moderate, pe soluri însorite, usoare, permeabile, cu umiditate moderatã. Nu suportã cãldurile excesive si seceta dar nici excesul de umezealã. 
Înmultirea si cultura. Se înmulteste prin seminte semãnate direct la locul de culturã, în a doua jumãtate a lunii martie – începutul lunii aprilie, în cuiburi distantate la 25–30 cm, câte 2–4 seminte la cuib. Temperatura optimã pentru germinatia seminþelor este 15–18 °C, plantele rãsar dupã 10–15 zile de la semãnat. Dupã rãsãrire plantele se rãresc, lãsându-se 1–2 plante la cuib. Semãnatul direct la locul de culturã se mai poate face si la sfârsitul lunii august pentru înflorirea în sezonul de toamnã. Mai rar, cultura se poate înfiinta si prin plantare de rãsad, produs la ghivece sau plãci alveolare în sere sau solarii în februarie–martie. În acest caz plantarea rãsadului în câmp este posibilã în prima jumãtate a lunii aprilie. Se aplicã lucrãrile generale de îngrijire.
Bibliografie
Floricultura – Dr.ing. Milea Preda, Editura didactica si pedagogica, 1975
Floricultura – Conf.Univ. Dr. Florin Toma, Bucuresti, 2010
Publicat 11.02.2012
foto : http://wildseed.co.uk
