Blossfeldia – Cultivare , sfaturi utile, inmultire – familia Cactaceae

 

Blossfeldia este un gen cu o singură specie – Blossfeldia liliputana Werderm., originară din regiunile semideşertice înalte din Argentina şi Bolivia. Planta formează mai multe tulpini sferic–turtite, cu diametrul de până la 2 cm, verzi închis, cu areolele dispuse în rânduri concentrice, acoperite de perişori lânoşi, alb–cenuşii. Florile, tubuloase, au diametrul de circa 1 cm, sunt alb–gălbui şi înfloresc vara. Are nevoie de multă lumină dar nu suportă soarele direct din timpul amiezelor de vară. Iarna plantele se ţin în spaţii bine luminate, la o temperatură de 15–17 °C ziua şi 10–12 °C noaptea.

Ingrijire

Îngrijirea cactuşilor este destul de uşoară, dacă se respectă exigenţele faţă de factorii de mediu în raport cu specia şi sezonul. Pe lângă lucrările de asigurare a condiţiilor de mediu favorabile se mai au în vedere transplantarea, fertilizarea şi prevenirea şi combaterea boilor şi dăunătorilor. Transplantarea se face la interval de 2–4 ani, după trecerea perioadei de înflorire, schimbând, la nevoie şi mărimea ghiveciului, în raport cu volumul vegetativ al plantei. Fertilizarea fazială se face doar pe parcursul sezonului cald, la interval de o lună, folosind îngrăşăminte minerale complexe aplicate sub formă de soluţii cu concentraţia de 0,1–0,15 %. In timpul iernii necesita o ventilatie mai buna a aerului si o udare mult mai redusa, de aceea daca ii aveti plantati la ghivece cu tavita , asezati un strat de pietricele in tavita astfel incat sa nu stea cu radacinile in apa, dupa ce udati , scurgeti imediat surplusul de apa din tavita. Ventilati si aerisiti bine camera in fiecare zi.Pentru udare folositi apa calda, de ploaie.

Inmultire

Înmulţirea prin seminţe se practică atunci când se doreşte obţinerea unui număr mare de plante noi. În condiţii de apartament seminţele se obţin doar prin polenizare artificială. Semănatul se face în lădiţe sau ghivece nu prea înalte, dezinfectate în prealabil. Ca substrat pentru semănat se foloseşte un amestec uşor, bine drenat (de exemplu, turbă roşie, nisip grosier, sfărâmături de roci de 2–4 mm, în părţi egale), dezinfectat şi acesta în prealabil. După semănat se udă prin infiltraţie şi se asigură aceleaşi condiţii de mediu ca şi în cazul butăşirii sau altoirii. Germinaţia seminţelor şi răsărirea plantelor se produc în interval de 1–2 săptămâni până la 1–2 ani, în funcţie de specie. Creşterea plantelor este mai mult sau mai puţin lentă, astfel că repicatul răsadurilor este posibil de la 2–3 luni până la 1–1,5 ani de la răsărire. După alte 6–8 luni răsadurile pot fi plantate în ghivece mici, cu diametrul de 4–5 cm, urmând ca pe măsură ce plantele cresc să se facă transplantarea în ghivece mai mari.

Bibliografie

Floricultura – Dr.ing. Milea Preda, Editura didactica si pedagogica, 1975

Floricultura – Conf.Univ. Dr. Florin Toma, Bucuresti, 2010

foto : http://public.fotki.com

 

 

Comments are closed.